Descriere
Ceai verde inedit și inovativ, de specialitate și de origine, din districtul Koyu, prefectura Miyazaki din sudul Japoniei. Un ceai aromat de culoarea mierii, cu parfumul cireșilor ce înfloresc primăvara în Japonia. O infuzie cu un corp mediu, însă cu o structură complexă, cu note florale de flori de cireș și de gălbenele, cu gust de leguminoase verzi, profil umami, caracter dulce vanilat și textură ce trimite la desertul copilăriei: laptele de pasăre, lâsând un post gust migdalat, persistent.
Acest ceai este produs dintr-un soi care, deși nu a fost încă înregistrat, este foarte popular, deoarece reprezintă cel mai bine pentru vestici primăvara înflorită din `Țara Soarelui Răsare’. Cultivar-ul Shizu7132 a fost dezvoltat în prefectura Shizuoka, din semințe de Yabukita, în anul 1967. A avut succes mare în rândul cultivatorilor de ceai deoarece s-a dovedit a fi un soi cu rezistență mare la variații de temperatură, la îngheț și la dăunători. Ulterior s-a descoperit că deține un parfum foarte asemănător cu cel al florilor de cireș, cu note dulci de vanilie, textură lăptoasă și post gust de migdale sau de sâmburi de cireșe. Acest fapt se datorează faptului că dintre toate ceaiurile japoneze are cel mai mare conținut de cumarină, ce este prezentă în mod natural în mai multe alimente, precum și în florile de cireș. Cultivarea soiului s-a răspândit pe teritoriul Japoniei, iar producția lui în prefectura Miyazaki, la o altitudine de 250-300 m, are disponibilitate limitată, făcându-l un ceai rar. Recoltatea are loc în luna mai, în primăvară. Planta de ceai are mugurele roșu, care odată ce se maturizează, capătă culoarea verde deschis. Mugurele și primele frunze culese au o structură destul de groasă, făcându-le mai greu de rulat. Expunerea la abur este realizată într-un interval mediu de timp, ceea ce determină și o corpolență medie, însă cu o structură complexă în ceea ce privește notele de degustare și senzația produsă.
Soiul a primit mai multe denumiri în timp: shimo shirazu (nu cunoaște înghețul), machiko, sakura kaori (pentru că amintește de sakura mochi – un desert japonez preparat cu flori de cireș murate).
Ingrediente: ceai verde*
Experiența
Infuzie: complexă, cu corp mediu, cu note de bază de leguminoase verzi (medii), medii dulci de vanilie și lapte, înalte florale de cireș și gălbenele și post gust de migdale sau sâmburi de cireș, cu caracter umami
Culoare: galben de culoarea mierii
Frunză: în formă de ace, plată, forme variate, verde
Conținut de cafeină: ★★☆☆☆
Sugestii de consum: pe parcursul întregii zile și seri.
Asocierea cu mâncarea: Se potrivește cu cărnuri de pasăre gătită dietetic fără foarte multe condimente, cu fasole dulce albă, cu tartine cu dulceață de cireșe albe sau gem de trandafir, cu edamame, cu sakura mochi, tartă de lămâie sau cheesecake cu cremă de vanilie, cu deserturi fine cu vanilie sau scorțișoară, cu migdale crude, sau cu fursecuri cu migdale.
Infuzare
Gramaj: 2 lingurițe rase la o cană
Timp de infuzare: 2 minute
Temperatura de infuzare: 70°C
* Certificat organic, DE-ÖKO-003
Proveniență: Districtul Koyu, prefectura Miyazaki
